Hey guys! Stiu ca cineva este acolo, nu-i asa? Pai..te rog..lasa comentariu. Chiar vreau sa stiu ce pareri aveti de poveste. :)
Oricum, urmeaza capitolul 7 din Love Lasts Forever. Enjoy! :D

Love Lasts Forever

Chapter 7 – A Kiss Worth A Million

Tyler P.O.V.

Cum ies din cantina, o vad pe Lucia vorbind cu Jason amandoi parand foarte fericiti. Ma indrept catre cei doi cu pasi apasati. Tusesc zgomotos ca sa le atrag atentia. Amandoi se uita la mine surprinsi.

         -    Hey  Tyler! Ce faci?, spune ea incercand sa-mi faca un semn subtil cu capul de genul: “Pleaca!”

         -    Lucia, putem vorbi pentru un minut?

         -    Desigur, dar nu as dori sa-l las singur pe Jason…

Ma uit in dreapta si o vad pe Lucy venind spre noi.

         -    Ei, dar n-o sa fie singur, Lucy o sa-i tina companie! Haide!, spun eu tragand-o de mana catre o cabina a femeii de serviciu fara sa astept vreun raspuns.

         -    De ce ai facut asta?? Tu ai vazut ce tocmai se intampla pe hol acolo?, intreaba ea gesticuland foarte mult.

         -    Lucia, nu stii in ce te bagi. Jason a fost cu o multime de fete. A fost cu fete chiar si de la facultate, iar tu ai avut un singur iubit. Si ala amarat…

         -    Oh…Corey…ma intreb ce mai face.. Oricum, Jason nu e cum crezi.

         -    Lucia, e un curvar…

         -    Pana la urma de ce te intereseaza ce fac eu cu viata mea?

         -    Pentru ca sunt prietenul tau cel mai bun!!

         -    Daca ai fii atunci m-ai lasa in voia mea sa fac ce vreau. Daca gresesc, asta e! Dar nu pot rata ocazia asta, intelegi?, spune ea facandu-ma sa raman masca. Ma duc inapoi la el, ok? Mai vorbim, pa!, striga ea iesind afara.

Lucy P.O.V.

O fac acum. Acum trebuie s-o fac. Trebuie doar sa gasesc un colt unde sa-l incoltesc. Ma apropii din ce in ce mai tare. Isi intoarce capul spre mine…uh…o ia pe Lucia de mana…ce?...pleaca cu ea in cabina femeii de serviciu…nu se poate.

Poate m-am inselat. Poate nu ma place pe mine. Poate este doar euforic pentru ca o place pe Lucia. Pana la urma sunt prieteni de mai mult timp. Se inteleg mai bine. Poate asa e mai bine. Ceva din inauntrul meu imi spune ca nu… Nu e mai bine. Trebuie sa incerc. I-am promis lui Jay.

Ma uit la Jason care are o expresie ciudata. Ma duc in fata sa.

         -    Hey! Ce ai patit?, intreb eu incruntandu-ma.

         -    Pur si simplu a plecat fara sa se impotriveasca, spune el suparat.

         -    Cine? Lucia?

         -    Da!

         -    Sa inteleg ca ai o pasiune pentru ea, huh?, intreb eu ridicandu-mi spranceana.

         -    Mda…si Tyler asta ma enerveaza asa de tare!, spune el nervos.

         -    Bun venit in club, amice!, spun eu ridicandu-mi mana ca sa dau palma cu el.

Se uita mirat la mine fara sa bata palma, asa ca mi-o las pe langa corp. 

Zambeste meschin cu subinteles apoi incepe sa rada isteric.

         -    Ce ai?, intreb eu iritata.

         -    Iti place de amaratu’ ala?, intreaba el inca razand.

         -    Nu e amarat, da? Este bun si frumos si destept si respectuos si stie ce vrea sa faca in viata…

         -    Mda…sigur iti place de el!, spune el calmandu-se.

         -    Poate…

         -    Si presupun ca esti asa de geloasa acum, huh?, intreaba el zambind.

         -    Ia uite cine vorbea!, strig tragandu-i o palma peste mana.

         -    Ei, nu ma pot abtine…este asa de diferita de alte fete, nu crezi?, spune el seducator.

         -    Vorbesti seducator cu mine despre o fata pe care o placi…Doamne, ce curvar esti!, strig eu.

         -    Heeei, n-ai niciun drept…

         -    Ba am, toti stiu cu cate ai fost! Asculta la mine, daca o ranesti pe draguta de Lucia o sa ai foarte mult de suferit, ai inteles?, spun eu tintuindu-l la perete.

         -    Ok…, zice el inghitind in sec.

         -    Wow! Nu mi-am dat seama cat de autoritara sunt! Apropos, stii ceva de Nick?

         -    De ce as stii ceva despre el?

         -    Pai ma gandeam ca de cand sunteti prieteni mai vorbiti si voi…

         -    Nu suntem prieteni. Pur si simplu nu suntem inamici, asta nu inseamna ca suntem prieteni. Intelegi?

         -    Ah, ok…, rasuflu eu.

         -    Hey, Lucy!, spune Lucia apropiindu-se.

Imi intorc capul catre ea si ii arunc o privire fulgeratoare apoi ii zambesc.

         -    Hey, Lucia!, spun eu facandu-l pe Jason sa rada.

Ii trag un pumn in burta si plec trecand pe langa Lucia mergand catre clasa.

*Dupa ore*

        -    Lucy!, il aud pe Tyler cand imi pun cartile in dulapior.

Ma uit in spatele meu si il vad venind spre mine. Vreau doar sa alerg spre el si sa ma arunc pe el, dar, normal, asta nu este posibil. Deocamdata.

        -    Ce zici daca luni la meditatii vii la mine acasa?

        -    Sigur, spun eu deja entuziasmata.

Incepe sa scrie ceva pe o bucata de hartie pe care, mai apoi, mi-o da.

        -    Asta e adresa mea, sa vii pe la 10, ok?

        -    Ok!

        -    Oh, sa te pregatesti! Iti dau un test de verificare, ok?

        -    Serios? De ce??

        -    Trebuie!! Ok, eu trebuie sa plec. Ne vedem luni, ok?

        -    OK!!, spun eu inainte ca el sa plece.

Ma uit la el iesind. Oh God…ce fund…

*Luni*

Ajung in fata casei lui Tyler si bat la usa. Imi raspunde Tyler imbracat intr-un maiou negru cu pantaloni scurti de blugi. Aproape ca lesin, dar bine ca ma sustin de peretele casei inainte sa intru.

        -    Pari cam palida…esti ok?, intreaba el sustinandu-ma.

        -    Sunt ok! Imi trebuie doar un pahar cu apa, atat…, spun eu asezandu-ma pe canapeaua din living.

        -    Ok, vin imediat.

Uh God…vrea sa ma omoare? M-am uitat prin casa. Foarte aranjata, curata… Se pare ca familia lui este instarita. Se intoarce cu paharul de apa si mi-l inmaneaza.

        -    Camera mea este sus. Esti ok?, intreaba el ingrijorat.

        -    Ma simt excelent, spun eu ridicandu-ma voinica in picioare. Sunt gata de testul ala foarte important, spun eu facandu-i cu ochiul.

        -    Ok!, spune el zambind. Hai atunci!

Mergem in camera sa, iar el imi da testul. Ma asez la biroul sau, iar el se arunc pe pat cu laptopul in brate.

Incep sa rezolv testul. Totul merge ca uns pana la subiectul al treilea. Cine naiba a inventat geometria??? Dupa vreo 10 minute, ma dau batuta, asa ca incep sa ma uit la Tyler cum butoneaza pe laptop. Atent, asa cum este el acolo, mie mi se pare asa de adorabil. Zambesc instantaneu.

Sunt surprinsa de mama lui Tyler care intra in camera.

    -       Copii, doriti vreo gustarica?, intreaba ea binevoitoare.

    -       Vrei?, ma intreaba Tyler.

    -       Nu, multumesc, spun eu catre mama sa.

    -       Nici eu nu vreau nimic, mama, multumim oricum, spune el zambind. 

    -       Ok, sa ma strigati daca aveti nevoie de ceva!, spune ea facandu-i cu ochiul lui Tyler.

Imediat fata lui se inaspreste si ii facut semn sa plece. Mama sa iese din camera, iar eu ma uitat din nou la el zambind. El isi ridica capul intalnindu-mi privirea.

        -    Ai terminat?, intreaba el ridicand o spranceana.

Ma uit la fisa din fata mea.

        -    Hmmm…asa cred…

O ia, o corecteaza si imi spune ca am luat un 7. Bun…pe naiba…

Au mai ramas inca vreo 2 ore pana incepe scoala, asa ca ma asez langa el pe pat sa vad la ce lucreaza. Este un referat la biologie.

        -    Tyler?

        -    Da, spune el uitandu-se la mine.

        -    De ce ti-ai schimbat asa subit look-ul?, intreb eu.

        -    Ei, ca sa ma simt mai bine in pielea mea, spune el imediat intorcandu-si atentia catre ecranul laptop-ului sau.

        -    Oh…credeam ca pentru mine, spun eu soptit voind sa nu ma auda.

        -    Ce?, spune el mirat uitandu-se la mine repede.

God…ce am facut?

        -    Nimic!, spun eu speriata.

Zambeste larg si se intoarce iar catre laptop. Nu! Acum e sansa mea!

        -    Defapt…Ty?

        -    Da?, spune el inca zambind.

        -    Am spus ca eu credeam ca pentru mine ti-ai schimbat look-ul, spun eu terifiata.

        -    Am auzit de prima data, spune el zambind.

        -    Si…

        -    Si nu, nu de asta am facut-o dar daca asa vrei sa crezi, atunci asa sa fie, spune el uitandu-se fix in ochii mei.

        -    Asa sa fie…, spun eu soptit in timp ce el isi pune mana pe obrazul meu.

Se apropie de mine din ce in ce mai mult si intr-un final ne intalnim intr-un sarut. Un sentiment de bucurie totala ma invadeaza total si parca sunt in Rai.

Bun..Ce credeti de Lucy si Tyler? Se potrivesc? Ce credeti ca se va intampla cu ei? Ce credeti ca s-a intamplat cu Nick? Dar despre Jason si Lucia intr-o relatie ce credeti? Lasati muuuuuulte comentarii! :D Va pup!

- Limoncito 

Hey guys! So sorry de intarziere, dar am avut niste treaba. :D. Oricum, urmeaza capitolul 6 din Love Lasts Forever! Enjoy! :)

Love Lasts Forever

Chapter 6 – Cold But Hot

Jay P.O.V.

Sunt un mare prost…Nu trebuia sa spun. Nu trebuia sa spun nimanui. Trebuia sa fiu atent. Normal trebuie sa fii atent cand saruti pe cineva in holul scolii. Mai ales un baiat si tu esti un baiat. Dar eu nu am fost. Si uite ce pedeapsa am primit. Nick a plecat. Pur si simplu a plecat.

Ma uit la mana mea parca impletita cu cea a lui Chris. Mi-o iau, ma duc langa un perete si ma asez pe podeaua rece.

        -    Esti bine?, spune Chris asezandu-se in stanga mea.

        -    Nu…, spun eu uitandu-ma la tavan.

        -    Jay, sunt sigur ca trece printr-o faza. Crede ca asa ceva este imposibil. O sa ii treaca, spune Lucy asezandu-se la dreapta.

        -    Si daca nu ii trece? Pur si simplu imi pierd prietenul de o decada?, o  intreb uitandu-ma fix in ochii ei, lacrimi incepand sa se iveasca din ai mei.

        -    Trebuie doar sa astepti…, spune ea stergandu-mi o lacrima in timp ce Chris ma imbratiseaza de la spate.

        -    O sa fie bine, sopteste el in urechea mea.

*A doua zi*

Stau sprijinit cu spatele de dulapiorul meu uitandu-ma la diferitele grupuri de oameni cum se indreapta fiecare intr-o directie. Eu doar stau pe loc. 

Trebuie sa ma misc. Trebuie sa nu ma mai gandesc la Nick. Pana la urma toti prietenii mei m-au acceptat inafara de unul. E un rezultat bun, nu?

        -    Heeey! Ce faci?, intreaba Lucy venind langa mine.

        -    Bine, spun eu visator.

        -    Jay, serios acum, trebuie sa te opresti. Inteleg ca este greu pentru tine, dar daca dorinta lui Nick este sa plece cand ai cel mai mult nevoie de el, asta este…, spune ea cautandu-si ceva prin geanta.

Aud un fluierat venind de la intrarea in scoala si imi indrept atentia intr-acolo. Vad un baiat super smecher, imbracat modern si cu o frizura cool tocmai intrand. Intr-un singur cuvant – hot!

Ma uit la Lucy sa vad daca observa si ea spectacolul gratuit, dar ea inca isi cauta nu stiu ce in gentoiul ei ce semana cu o geanta uriasa de plaja.

        -    Lucy! Fii atenta, coleg nou!!, spun eu imbrancind-o.

        -    Da, da, nu-mi pasa, spune ea total distrasa.

        -    Oh! Ba iti pasa!, spun eu ridicandu-i capul cu mainile mele.

Imediat face ochii mari.

        -    Wow!, spune ea ramanand cu gura cascata.

Continui sa ma holbez la noul nostru colegut in timp ce el trece “foarte neobservat” prin zecile de tineri.

        -    Cred ca mi se pare, dar parca imi este cunoscut, spun eu catre Lucy fara sa primesc vreun raspuns.

Bunaciunea incepe sa se indrepte catre noi in timp ce aud un nou chiuit.

        -    Lucy, cred ca vine spre noi!, spun eu, din nou fara niciun raspuns din partea ei.

Ma ridic drept tocmai cand el face ultimii pasi pana sa stam fata in fata.

        -    Hey!, spune el zambind.

Vocea asta mi se pare asa de cunoscuta…

        -    Hey! Esti nou aici?, intreb eu incercand sa sun cat mai prietenos posibil.

        -    Despre ce vorbesti, Jay?, intreaba el confuz.

        -    De unde imi stii numele?, intreb eu in timp ce Lucy se ridica si ea in picioare parand rusinata.

        -    Hellooo!! Eu sunt! Tyler!, spune el gesticuland foarte mult facandu-ma sa raman masca, iar pe Lucy sa rasufle profund.

        -    God!! Tyler? Tu esti?!?!, tip eu.

        -    Daaa!

        -    Wow! Te-ai schimbat asa de mult! In bine! Ti-ai pus lentile de contact?

        -    Lentile de contact, mi-am luat haine noi, bascheti noi, accesorii, frizura…

        -    Uuu! Te-ai smecherit, maai!! Arati super, beton, HOT!, spun eu admirandu-l din cap pana in picioare.

        -    Merci, spune el rusinat uitandu-se ciudat la Lucy. Trebuie sa merg sa-mi iau cartile pentru prima ora. Ne vedem la pranz, ok?

        -    Ok!

Dupa ce pleaca, imi indrept atentia catre Lucy care a ramas blocata cu gura deschisa.

        -    Haha, Tyler era ultima persoana de pe Pamant la care ma gandeam in momentul ala. Ce chestie amuzanta, huh?, o intreb.

        -    Mhm, sigur…, spune ea asezandu-se iar pe podea rasufland.

        -    Ce s-a intamplat? Ai ramas stupefiata, nu?, zambesc eu.

Se uita la mine cu o expresie ciudata.

        -    Ce stii?, ma intreaba ea.

        -    Ce? Ce tot spui? Esti cam ciudata in ultima vreme, stiai? Ce s-a intamplat?

        -    Nimic! Totul este perfect!, spune ea ridicandu-se si plecand. Ne vedem la pranz! Pa!

        -    Pa!

Ce ciudat…

Lucy P.O.V.

Serios? Vrea sa ma tortureze? Este nebun? Nu! Eu sunt nebuna? E ciudat…Asa de ciudat si mi se pare foarte gresit…

Ajung in toaleta fetelor, intru intr-un compartiment si imediat in minte imi apare Nick. Imi scot telefonul din buzunar, formez numarul si il sun.

        -    Alo? Aici este resedinta Forrester.

        -    Alo? Nick?

        -    Nu, sunt tatal lui. Lui Nick ii este rau. Are gripa. Nu o sa vina la scoala pana saptamana viitoare.

        -    Oh, ok.

        -    Pot sa ii transmit vreun mesaj?

“Esti un mare prost!!”

        -    Spuneti-i doar ca l-a sunat Lucy.

        -    Asa o sa fac. La revedere.

        -    Buna ziua.

Foarte ciudat…Nick nu a fost asa de bolnav niciodata.

*Pranz*

Jay P.O.V.

        -    Unde este Nick?, intreb eu cand toti suntem asezati la masa inafara de Nick, care sosea deobicei primul.

        -    Nu a venit la scoala. Se pare ca este foarte bolnav, spune Lucy.

        -    Foarte ciudat…El nu a lipsit aproape niciodata de la scoala, spun eu ingrijorat.

        -    Jay, eu zic sa ii dai pace. Daca nu vrea sa te sustina, nu trebuie sa-l sustii nici tu, spune Lucia.

        -    Asa e, spune Jason cu o voce seducatoare catre Lucia facand-o sa zambeasca si sa roseasca.

        -    Ok, ce se intampla aici?, zambeste Tyler meschin.

O aud pe Lucy imediat rasufland.

        -    Nimic…, spune Lucia. Despre ce vorbesti?, intreaba ea.

        -    Vorbim noi dupa ore, spune Tyler.

        -    Sa stii ca imi place foarte mult noul tau look, Tyler!, spune Lucia.

In urmatoarea clipa Lucy si Jason i-au aruncat niste priviri fulgeratoare.

        -    Merci! Se pare ca am luat decizia buna prin a mi-l schimba, spune el.

        -    Cea mai buna!, spune Lucia.

Lucy si Jason isi dat ochii peste cap la ultima replica. Hmmm…ce se intampla?...

*Dupa pranz*

        -    Lucy! Gata! Trebuie sa-mi spui ce se intampla!, tip la ea.

        -    Nu se intampla nimic…

        -    Nu uita ca tu stii un secret de-al meu! Cel mai mare! Iar eu nu stiu ce se intampla cu tine acum.

        -    Nu poti sa folosesti atuul cu secretul tau! Nu e drept!

        -    Oh, ba e foarte drept! Spune!

        -    Imi…place de un baiat, spune ea ezitanta.

        -    Ooo! De cine?, intreb eu curios.

        -    Este asa de ciudat ca imi place de el. Nu credeam ca o sa se intample asta vreodata. Si stiu ca si el ma place, dar e foarte ciudat. Foarte ciudat…

        -    Ok, deci e ciudat! Cine e?

        -    Tyler…

Zambesc instantaneu.

        -    Serios?, o intreb.

        -    Serios…

        -    Iti place de tocilarul smecher, huh?, spun eu razand.

        -    Nu mai face misto de mine!, tipa ea.

        -    Nu fac misto de tine, Lucy! Aveam o presimtire…

        -    De cand fac meditatii cu el nu stiu ce s-a intamplat cu mine. Nu mai sunt buna de nimic.

        -    Adica de cand ai inceput sa petreci mai mult timp cu el.

        -    Da…

        -    Felicitaaari!, tip eu.

        -    De ce? E teribil…

        -    Cum poti sa gandesti asa? Il prinzi undeva, il incoltesti si il saruti! Pam pam pa ram…

        -    Nu pot sa fac asta!, tipa ea.

        -    Normal ca poooti! O faci la fel cum ai facut-o cu baiatul ala la petrecerea de anul trecut!

        -    Care baiat?

        -    Nu-l mai stii? Ai facut exact ceea ce am spus adineauri.

        -    Nu mai stiu de niciun incoltit al unui baiat la o petrecere.

        -    Mda, probabil erai beata, dar asta nu conteaza. Profita de ocazie draga!, spun eu.

        -    E asa de bun…Ai vazut ce tricou mulat are pe el?

        -    Mhm…si micii sai muschiuleti sunt asa de adorabili!, spun eu imbrancind-o.

        -    De ce tot ma impingi?

        -    Fa ce e corect si fa o incercare cu Tyler. E combinatia perfecta, Lucy. Promite ca incerci. Nu te las sa nu faci nimic.

        -    Ok, promit, spune ea ganditoare.

 

Ok..acesta a fost capitolul. Cel din poza e "noul" Tyler. Pareri? Ceva? Lasati comentarii! Va pup!

- Limoncito