Hey guys! Am un anunt importaaaaant! M-am mutat pe Wattpad de mai mult timp! Voi posta aici capitolele 16 si 17, apoi daca doriti sa cititi si partea a doua din poveste, o sa va pun un link. :) 

@Anonim: Ti-am luat in considerare toate sugestiile si le voi aplica in viitoarele mele povesti. In acest moment, povestea este terminata, eu doar o postez. Imi pare rau sa te dezamagesc in privinta scenei de dragoste, dar la momentul cand scriam aceasta poveste, eram sigur ca nu sunt in stare sa descriu toate acele amanunte picante. :) Dar sper ca asta sa nu te opreasca din a citi continuarea povestii, apoi poate o alta poveste de a mea, care pot spune ca am facut-o asa..mai de adulti, daca intelegi ce vreau sa spun. :P  Te pup cu mult drag si multumesc pentru toate sfaturile, parerile si incurajarile. :)

Ok, acum este timpul pentru capitolul 16! Sper sa va placa! Asa ca....Enjoy! :D

Love Lasts Forever

Chapter 16 – Confession

Lucy P.O.V.

L-am luat pe Jay si am plecat la cumparaturi. Pana la urma, pleaca la facultate si trebuie sa isi reinnoiasca garderoba.

       -    Cand te apuci de invatat?, ma intreaba aratandu-mi un tricou portocaliu.

Ii arat degetul mare de la mana in semn de “ok”.

       -    Pai, de saptamana viitoare. Deja am vorbit cu Tyler.

       -    Tyler?

       -    Da, am zambit.

       -    Deci, sunteti prieteni din nou, sa inteleg?

       -    Poate mai mult decat atat, am zambit si mai larg.

Isi ridica sprancenele.

       -    Dupa tot ce ti-a facut? Te-ai impacat cu el?

       -    Si-a cerut scuze!, am spus ridicand din umeri. Plus ca…nu stiu…simt pentru el ceva ce nu am mai simtit niciodata pentru altcineva. Deci, merita.

Imi zambeste.

       -    Si cum va veti descurca? El in Houston, tu aici..

       -    Pai, distanta e relativ mica, asa ca ne putem vedea poate chiar si o data pe saptamana.

       -    Esti sigura ca nu mai sunt locuri nicaieri unde ai putea merge?

       -    Nu..mai, pana la urma facultatea asta din Dallas este buna si o sa imi placa. Sunt sigura.

       -    Vei fi si aproape de casa.

       -    Ohooo, ma mut din casa, spun incepand sa rad.

       -    Chiar?, zambeste Jay meschin.

       -    Nu as mai putea suporta inca 4 ani de bataie la cap!

       -    Idem!

Ajungem la raionul cu pantofi.

       -    Cand ii spui mamei tale?, il intreb ingrijorata.

       -    O sa-i spun..

       -    Jay!

       -    O sa-i spun!!, ridica el tonul.

Tac si ii arat o pereche de tenesi foarte interesanta pe care decide s-o probeze.

Lucia P.O.V.

       -    Ok, deci..imi iau doar 4 rochite acolo. Am ales trei si sunt intr-o mare dilema in a alege-o pe a patra. Cea galbena sau rosie?, il intreb pe Jason.

       -    Galbena, imi spune fara sa se uite la rochii in favoarea laptopului.

       -    Poti sa te uiti la ele macar?

       -    Oricum tie iti sta orice bine, zice, din nou, fara sa se uite la rochii.

       -    Bine? Nu se poate sa fie DOAR bine! Trebuie sa fie perfect! Ajung intr-un oras necunoscut. Va trebui sa imi fac prieteni. Nu ma voi putea baza intotdeauna pe Tyler, Jay si tine!

Inchide laptopul. Se ridica de pe scaunul biroului, se apropie de mine si ma imbratiseaza.

       -    Chiar daca as fi zis ca imi place mai mult cea rosie, tu tot cea galbena ai fi luat-o cu tine.

       -    Ha, de ce crezi asta?, incepand sa devin chiar furioasa.

       -    Pentru ca galbenul este culoarea ta favorita, imi zambeste. Si rochia asta este favorita ta. O porti mereu cand se intampla ceva important, spune el calm.

Ii zambesc si ma uit catre rochii.

       -    Da, asta e adevarat.

       -    Vezi, stiu lucruri despre tine. Cum ar fi ca…nu ar trebui sa-ti mai dau sa bei 3 shot-uri de tequila niciodata in viata mea, imi zambeste.

       -    Heiiii, incep sa rad.

       -    Chiar faci rau la betie..

Rosesc si imi pun rochia in geamantan.

Lucy P.O.V.

Ajung cu Jay acasa la el. Lasam cumparaturile pe hol si mergem in bucatarie. Pregateste niste popcorn la microunde.

       -    Ce film sa vedem? 

       -    Care o fi, ii zambesc.

Auzim zgomote la etaj si facem ochii mari.

       -    Oh my god, daca sunt talhari?, sopteste Jay alarmat.

       -    Calmeaza-te! Ai vreo bata de baseball sau ceva de genul?

       -    Facalet!

       -    Perfect! Da-l pe ala!

Scoate facaletul dintr-un sertar, mi-l inmaneaza, apoi urcam scarile catre etaj.

       -    Zgomotele se aud din camera mamei!, sopteste Jay.

       -    Ok.

Deschidem usa si o vedem pe mama lui Jay despachetand un geamantan. Rasuflam amandoi, apoi zambim catre ea.

       -    Mama, ce faci asa de devreme acasa?

       -    Sunt foarte bine, merci. Mi s-a amanat ultima intalnire asa ca a trebuit sa plec mai devreme, a zambit cu acelasi aer de femeie puternica. Lucy! Imi pare bine sa te revad! Cat timp a trecut de cand tu si Jay va jucati la groapa cu nisip…Vaiii...

       -    Mult timp, am ras eu si o imbratisez.

       -    Cred ca va este foarte foame. Ce ziceti, comandam o pizza?

       -    Ok, spune Jay care pleaca deja catre telefon.

Cobor si eu scarile impreuna cu mama lui Jay.

       -    Ce ai facut la BAC?

       -    Am picat…

       -    Oh..serios?

       -    Da..am trecut printr-o perioada grea…Nu prea am fost concentrata la examen.

       -    Dar ce s-a intamplat?

       -    Nick a murit.

       -    Nick?, a strigat ea socata.

       -    Da.

       -    Vaaai…ce pacat…era un baiat asa de manierat si dragut..

       -    Da..

       -    Ma mir ca Jay nu a spus nimic…

Ajungem in bucatarie unde Jay oprise microundele.

       -   Jay, mama…Tu mi-ai zi de o fata, mai stii? Chiar asa faci? Nu i-o prezinti mamei tale?

Fac ochii mari si ridic o spranceana catre Jay afisandu-i un zambet “ti-am spus eu”.

       -    Ei..mama! La timpul potrivit!

       -    Care timp? Imediat pleci la facultate.

       -    Mai e timp.

       -    Of, dar vreau s-o cunosc cat mai repede! Adica, frumoasa, bruneta, cum sa nu fiu mandra de fiul meu? Nu-i asa, Lucy?

       -    Oh, ba da, am spus zambind.

Mama lui Jay si-a mijit ochii la mine si a inceput sa se holbeze.

       -    Um…vrei sa te ajut cu popcorn-ul ala?, il intreb pe Jay.

       -    Nu, ma descurc.

Mi-am intors privirea din nou la mama lui Jay care se uita cand la mine cand la Jay.

       -    Lucy!, spune ea.

       -    Da?, zambesc.

       -    Tu esti frumoasa!

       -    Oh, multumesc!

       -    Si bruneta!, spune ea uitandu-se catre Jay cu o privire mortala.

Jay isi da seama ce insinueaza mama sa si face ochii mari.

       -    Oh, mama, nu…eu si cu Lucy suntem doar prieteni, a inceput sa rada Jay.

Mama sa inca mai avea privirea “stiu ca se intampla ceva aici”, asa ca am intervenit.

       -    Da, doamna Sanchez. Plus ca eu sunt intr-o relatie. Alta relatie.

       -    Spune-mi Marta. Sper ca nu te superi ca te intreb, dar cu cine?

       -    Nu stiu daca il cunoasteti…Tyler Ridgeway.

       -    Seful de promotie?, a intrebat ea suprinsa.

       -    Da, am zambit eu.

       -    Oo, atunci va urez mult noroc!

       -    Multumim!

       -    Oh, haide Jay! Mor de curiozitate! Cine e?

Jay se uita la mine in cautare de raspuns. Ii afisez o privire “Trebuie sa-i spui acum”. Se uita in ochii mamei sale cu frica.

       -    Trebuie sa vorbim, mama.

       -    Ok.., spune ea confuza.

       -    Eu ma duc pana la toaleta…, spun.

       -    Nu!, striga Jay. Am nevoie de tine!

Ma opresc si ma asez pe scaunul de langa el de la masa.

       -    Este ceva important?, intreaba ea.

       -    Da, spune Jay.

       -    Mama, mai stii cand eram mic si ma jucam cu papusile lui Lucy?

       -    Da…

       -    Dar cand am cerut un ponei ca si cadou de ziua mea de 7 ani?

       -    Da..., dar de ce imi spui lucrurile astea acum?

El inghite in sec si rasufla. Il iau de mana pe sub masa. Imi dau seama ce greu este pentru el.

       -    Mama…sunt gay.

Marta este socata, dar nu indeajuns la cat ma asteptam.

       -    Si…fata frumoasa si bruneta care credeai ca este iubita mea este defapt..baiatul frumos si brunet care este iubitul meu.

Stam asa vreo 2 minute in liniste. Marta nu se misca. Cred ca proceseaza tot ce s-a spus.

La un moment dat se ridica de la masa.

       -    Sunt obosita dupa zbor. Ai bani de pizza, Jay?, intreaba ea cu acelasi ton calduros ca si cum nu s-a intamplat nimic.

       -    Da..

       -    Bun. S-o duci pe Lucy acasa dupa ce vedeti filmul, ok?

       -    Ok..

       -    Noapte buna!

       -    Noapte buna.., spunem amandoi in acelasi timp.

Se intoarce catre scari si le urca incet…pas cu pas..adancita in ganduri.

Ok, acesta a fost capitolul 16 si sper ca v-a placut!! :) Nu ratati ultimul capitol in urmatoarea mea postare! Lasati comentarii cu parerile voastre! Va pup cu mult mult drag! <3

- Limoncito